Geografie selectiva, dar aplicata: Salsa si Insulele Caraibe

Salsa e tare buna pentru cei care nu au stat prea bine cu geografia la scoala. Eu una am invatat mai multa geografie in sase ani decat in …. multi altii inainte de a lua contact cu lumea salsa. Habar nu aveam, de exemplu, unde sunt Insulele Caraibe si ce tari se gasesc acolo. Erau depaaarte si nici nu ma gandeam ca as putea ajunge vreodata acolo. Cred ca imi spuneau ceva Jamaica, Haiti si Bahamas. Nu stiu ce. Ceva. Si vag. Nici nu as fi banuit eu ca o sa vreau sa stiu atatea despre CUBA (Havana), Republica Dominicana (Santo Domingo), Puerto Rico (San Juan) sau macar de existenta unor insule franceze precum Martinica, Guadeloupe, etc.

Acum stiu cat de minunat de aproape sunt nu numai New York de Boston (unde danseaza oamenii aia de plangi!) dar si de canadienele Toronto si Montreal. La o vizita peste Atlantic merita vizitate toate 4. Dragele de ele! Ma asteapta impreuna cu congresele lor fantastice. Si Anglia ma asteapta – desi nu ai zice ca englezii pe care ii stim cam reci si rigizi s-ar putea misca pe muzica – sunt de fapt dintre cei mai buni dansatori si au 2 dintre cele mai mari congrese din Europa. E timp pentru toate! Life is good!

Deocamdata m-am pus la punct cu geografia europeana. Am localizat cu exactitate orase din Franta, Monaco, Italia, Belgia, Spania (Barcelona, ah, Barcelona! merita revizitata oricand) Olanda, Elvetia, Germania, Grecia, Serbia si Bulgaria, eu care abia stiam cu aproximatie pe unde se afla tarile respective si care le sunt capitalele.

Pentru un salsero nu sunt doar niste orase mai mult sau mai putin frumoase si/sau celebre, sunt ORASELE in care ai fost atat de fericit – de fiecare data, la fiecare congres. Iar cand auzi intamplator vorbindu-se despre orasele respective iti amintesti fara sa vrei de un moment deosebit, un curs care te-a marcat, o persoana pe care ai cunoscut-o acolo, o poanta, - si nimeni n-o sa-ti inteleaga zambetul deodata … diferit, decat, bineinteles, un alt salsero.

Pentru mine, Sofia – Bulgaria, la care am fost pana acum de 6 ori la congrese - ramane orasul cel mai drag (dupa orasele din Olanda). Nu numai ca acolo se organizeaza unul dintre congresele cele mai mari si mai reusite din toata Europa – cu mii de participanti din toata lumea si cursuri din ce in ce mai diverse, dar bulgarii sunt niste oameni extraordinar de calzi si draguti si danseaza nemaipomenit de bine – la Sofia ma simt ca acasa! Ce e frumos la calatoriile astea la congrese unde fara sa vrei socializezi cu tot felul de oameni, este ca scapi de ideile preconcepute despre diverse tari, popoare, rase si religii. Si inveti atatea lucruri despre culturile care ne inconjoara. In general incepi sa te formalizezi mai putin. Descoperi ca nu-ti trebuie neaparat sa calatoresti la business class si nici sa stai la hotel de patru stele cand te gandesti ca de banii aia poti merge  la 2-3 congrese. Inveti sa mergi cu mijloacele de transport in comun – asa cum fac occidentalii. Ii vezi ca seara iau autobuzul - nu taxiul, ca sa mearga la o petrecere, si pleaca acasa la timp ca sa prinda ultimul sau primul :D autobuz/metrou – in occident petrecerile incep in timpul saptamanii destul de devreme – in jurul orei 21, iar in weekend au multe petreceri de dupa-amiaza.

Occidentalii sunt mobili, se simt tineri indiferent de varsta lor cronologica, se poarta mai natural, si m-au facut sa descopar ca si eu pot fi asa.

:)